Bogdan Piticariu |  14.08.2014 05:45:29 |  Atitudine /  Indiferență

Proverbiala inventivitate românească este în continuare dovedită nu doar de premiile obţinute la competiţii internaţionale de inventică reputate (anul acesta România a împărţit cu Elveţia marele premiu la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva) ci prin faptul că există sute de entuziaşti care, în ciuda indiferenţei şi a lipsei de resurse şi interes demonstrate, uneori, chiar de autorităţile de profil, continuă să uimească prin rezultatele muncii lor de cercetare. Din păcate, aceşti oameni trebuie să-şi folosească inventivitatea şi pentru lupta inegală cu birocraţia şi „încremenirea în proiect” a unor funcţionari plătiţi de stat să-i ajute.

Datele statistice pe ultimii ani ale Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci nu arată prea bine, indicând o scădere destul de mare a cererilor de înregistrare de brevete de invenţie – de exemplu, de la 1463 de cereri de brevet înregistrate în 2011, s-a ajuns anul trecut la 1046, deci numărul a scăzut cu aproape o treime. Rezultatul final, concretizat în brevete acordate, anul trecut, era de 448, în scădere faţă de 2009, de pildă, când s-au acordat 681 de brevete. Aceste date contrastează în mod evident cu premiile luate la competiţii internaţionale de inventică, premii ce plasează inventatorii români pe poziţii de egalitate cu „colegii de breaslă” din ţări care acordă pentru cercetare bugete imense, în comparaţie cu cele din România.

Această aparentă enigmă pare să fie explicată chiar de către o parte dintre inventatorii cu vechime, care spun că sunt extrem de nemulţumiţi de procedura îndelungată, stufoasă, şi extrem de dificilă de acordare a brevetelor de invenţie. În plus, spun aceştia, taxele de brevetare a unei invenţii sunt de multe ori prohibitive pentru inventatorii care nu dispun de resurse financiare foarte mari. Există o opţiune pentru inventatorii cu posibilităţi materiale reduse, care pot beneficia, în anumite condiţii, de o reducere cu până la 80% a taxelor aferente brevetării. Însă în aceste condiţii inventatorul îşi asumă riscul primirii brevetului într-o perioadă de timp greu de estimat. Inventatorii nemulţumiţi de acest proces de brevetare mai spun că, din păcate, cadrul legislativ în acest domeniu a rămas neschimbat de peste 20 sau 30 de ani, şi este foarte restrictiv, raportat la condiţiile din prezent şi, din cauza acestui cadru legal, obţinerea unui brevet de invenţie în România a devenit un „război al nervilor”.

„Vă pot relata experienţa proprie. Am depus o cerere de acordare de brevet în anul 2006, şi abia anul acesta am primit brevetul. Adică după opt ani. Este un dezastru, iar lucrurile, în loc să se simplifice, par să se complice din ce mai mult, cu fiecare an care trece. De 24 de ani, eu nu mai văd niciun pas real făcut de stat pentru a ajuta inovarea, nu mai văd niciun interes pentru invenţii şi inventatori”, susţine inventatorul Ioan Davidoni, autor a peste zece invenţii medaliate la târguri internaţionale de inventică.

Astfel s-a ajuns ca o bună parte din inventatorii ceva mai în vârstă să afirme că, cu toată închistarea specifică perioadei comuniste, exista un interes şi o deschidere mult mai mare faţă de inventică. „O dată la două luni primeam vizita unor reprezentanţi ai statului care ne întrebau ce invenţii am mai realizat. Eram şi plătiţi corespunzător – la două-trei inovaţii aplicabile în procesul tehnologic primeam prime de 20.000 de lei – echivalentul a jumătate de Dacie. Spun cu regret că era şi un patriotism, un interes pentru promovarea invenţiilor româneşti pe care nu l-am mai remarcat după 1989. Acum parcă îi deranjăm pe reprezentanţii instituţiilor de profil, şi constatăm nu doar o lipsă de interes ci şi, uneori, o ostilitate, o atitudine de respingere”, spune Ioan Davidoni.

În opinia sa, sunt ignorate invenţii româneşti extrem de utile în domenii strategice, şi de care statul ar trebui să fie preocupat – cum sunt diverse soluţii de producere a energiei, sau de economisire a resurselor energetice existente. Lucru confirmat, din păcate, de ştirile care apar în presă destul de des legate de utilizarea cu succes peste hotare a unor invenţii româneşti.  Şi, dacă o invenţie primeşte brevet după opt ani, nu putem decât să ne întrebăm câte soluţii ingenioase de gospodărire mai eficientă a propriilor resurse, şi de îmbunătăţire efectivă a vieţii românilor stau îngropate prin magazii instituţionale, aşteptând, printre praf şi pânze de păianjen, un ochi avizat şi o minte luminată.

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.