Doar pentru că cineva a inventat ceva, nu înseamnă că a fost mulţumit de rezultat sau de modul în care a fost folosită invenţia sa. Iată 5 inventatori care au ajuns să-şi regrete creaţiile

Robert Oppenheimer / Albert Einstein – bomba atomică

Robert Oppenheimer, directorul laboratorului Los Alamos în timpul celui de-al II-lea război mondial, este creditat cu invenţia bombei atomice, însă aceasta n-ar fi fost posibilă fără munca lui Albert Einstein. În ciuda asocierii sale cu formaţiuni de stînga, Oppenheimer a salutat oportunitatea de a juca un rol în eforturile de război. Ulterior, însă, a ajuns să aibă sentimente incerte în legătură cu bomba atomică. „Nu am nici un fel de remuşcare în legătură cu fabricarea bombei… În legătură cu felul în care am folosit-o, înţeleg de ce s-a întîmplat aşa şi apreciez nobleţea cu care oamenii cu care am lucrat au luat decizia. Dar nu am sentimentul că nu s-a procedat corect. Ultimatumul dat Japoniei a fost plin de platitudini pioase… guvernul nostru ar fi trebui să fi spus lumii şi Japoniei cu mai multă claritate ce înseamnă bomba”, a spus el. Einstein s-a exprimat mai puţin echivoc. Ani mai tîrziu el a spus că regretă semnarea scrisorii pentru preşedintele Roosevelt, în care îi cerea să sprijine cercetarea privind reacţiile nucleare în lanţ şi folosirea acestora ca o armă. La acea vreme, el credea că germanii fac deja acest lucru. „Dacă aş fi ştiu că nemţii nu vor reuşi să producă o bombă atomică, nu aş fi ridicat un deget”, a recunoscut fizicianul.

Mihail Kalaşnikov – AK47

Kalashnikov a dezvoltat puşca semi-automată care îi poartă numele pentru armata rusă la finele celui de-al II-lea război mondial, după ce a fost martor la moartea a numeroşi soldaţi, fiind, la rîndul său, rănit în bătălie. Destinată a fi o armă simplă ce poate fi făcută ieftin cu ajutorul mijloacelor de producţie în massă disponibile la acea dată, Kalashnikov, care a murit în 2014, a trăit să vadă cum arma sa este, în rîndul pistoalelor-mitralieră, responsabilă de cele mai multe morţi din Istorie. „Mă tot întorc la o întrebare. Dacă arma mea a luat atîtea vieţi, se poate ca eu… un credincios ortodox, să fiu de vină pentru aceste morţi, chiar dacă sînt inamicii mei?”, a scris el într-o scrisoare pentru un cleric rus.

Bob Propst – spaţiile cubice de birou

În timp ce lucra pe postul de consultant pentru Herman Miller, în anii ’60, Bob Propst i-a făcut cunoştinţă Americii cu birourile deschise, dar şi cu spaţiile cubice destinate unui singur angajat. Scopul acestora a fost să le ofere angajaţilor cu experienţă un spaţiu mai „flexibil şi fluid”, după cum a explicat el pentru „New York Times” în 1997. Companiile au privit invenţia sa drept o metodă de a economisi bani. Propst a ajuns să-şi urască invenţia, catalogînd-o drept o „nebunie monolitică”.

Kamran Loghman – sprayul cu piper

Kamran Loghman a lucrat pentru FBI în anii ’80 şi a ajutat la transformarea sprayului cu piper într-o armă. El a fost, de altfel, cel care a scris manualul de folosire a acestuia pentru ofiţerii departamentului de poliţie. În urma incidentului de la Universitatea din California, din 2011, cînd poliţiştii au folosit sprayului colorat într-un portocaliu deschis împotriva a ceea ce „New York Times” a descris a fi „protestatari docili”, Loghman a rupt tăcerea. „Nu am văzut pînă acum o utilizare atît de inadecvată a unor agenţi chimici”, a spus el.

John Sylvan – capsulele de cafea

Invenţia lui Sylvan a făcut posibilă apariţia unor branduri precum Nespresso sau Tassimo. Capsulele de cafea le-au permis milioanelor de oameni să-şi ia „doza” de nicotină cu uşurinţă. „Uneori mă simt prost că am făcut asta. Este ca o ţigară pentru cafea, un mecanism de livrare a unei substanţe ce provoacă dependenţă”, a spus el în urmă cu cîţiva ani.

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.