După ce a tăiat banii de cercetare pentru că „rata de succes a fost neobişnuit de mare”, Guvernul are acum o PROBLEMĂ TEHNICĂ

O amânare de peste un an şi jumătate care pune sute de cercetători în situaţia de a-şi închide proiectele din cauza lipsurilor financiare. „Problema este de natură tehnică. Pentru 3.000 de proiecte ne trebuie foarte mulţi evaluatori, care de fapt nu există. Trebuie să găsim 9.000 de evaluatori care să nu se afle în conflict de interese”, a explicat pentru gândul Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru cercetare la Ministerul Educaţiei. Săptămâna trecută, cercetorii au lansat o petiţie online prin care îi cer ministrului Sorin Cîmpeanu să dea explicaţii despre motivele pentru care a întârziat cu peste un an şi jumătate să organizeze competiţiile pentru granturile de cercetare .

Strategia Nationala a Cercetarii 2014-2020, adoptată de guvern în 2014, prevede că cercetarea  are alocate 3,87 miliarde lei pentru 2015, dar suma alocată prin buget şi aprobat de parlament este de 2,17 ori mai mică. Însă, cu toate că banii pentru cercetare sunt aprobaţi, Ministerul Educaţiei  nu lansat competiţia de proiecte astfel încât cercetătorii români să-şi poată continua munca.

Ovidiu Sîrbu este unul dintre cercetătorii români care s-a întors în ţară în 2012, atunci când Guvernul a lansat mai multe granturi de cercetare. În 2012,  alături de Cătălin Marian, de la Ohio State University, SUA,  Ovidiu Sârbu a câştigat un proiect prin care încearcă să găsească  moleculele care sunt implicate într-o serie de malformaţii congenitale şi în formarea celulelor canceroase.

Cercetătorul a obţinut fonduri pentru un proiect prin care a înfiinţat un laborator de cercetare la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara. Prin proiectul lui de cercetare Ovidiu Sîrbu descrie interacţiunea dintre mai multe căi de semnalizare implicate în închiderea tubului neural, ceea ce corespunde în patologia umană spinei bifide. Până acum proiectul de cercetare a suferit mai multe reorganizări ca urmare a tăierilor bugetare alocate iniţial pentru proiect.

Ovidiu Sîrbu este unul dintre cei care au semnat petiţia online prin care cere explicaţii ministrului Educaţiei. „Toată lumea este afectată. Sunt echipe tinere care stau cu proiectele în stadiul iniţial, cu idei care se devalorizează, pentru că pe această piaţă e o concurenţă acerbă. Concurenţa e enormă, înfiorătoare şi se reflectă mai ales în nivelul de finanţare”, a spus pentru gândul Ovidiu Sîrbu. Cercetătorul afirmă că în cadrul proiectului avea programate nişte experimente. „Dar anul trecut s-au tăiat fondurile, iar anul acesta s-au tăiat din nou. Efectiv nu ştiu cum să mă mai organizez ca să pot să duc treaba la bun sfârşit. Proiectul meu, câştigat în prima competiţie jurizată internaţional, a primit prima tranşă de finanţare în 2013 şi a trebuit să cumpărăm echipamentul atunci. În 2014 am aflat că se dau numai 50% din fonduri. Proiectul este o extensie a ceea ce am lucrat în Germania. Sunt pe cale să descriu interacţiunea dintre mai multe căi de semnalizare implicate în închiderea tubului neural, ceea ce corespunde în patologia umană spinei bifide”, a spus Ovidiu Sîrbu. Pentru că rezultatele cercetării se văd în articolele de cercetare publicate în reviste internaţionale recunoscute în domeniu, Sîrbu îşi planificase să publice anul acesta un articol în revista Nature.

„În principiu, îmi propusesem să trimit anul acesta un articol la Nature Communication, iar ca să-i conving, m-am angajat într-o serie de experimente, dar nu am cum să le mai fac în condiţiile astea”, arată Ovidiu Sîrbu, care spune că numai aproximativ 50-60% din proiect este finalizat, cu toate că termenul final este 2016. „Eu constat  că am mai puţini bani decât au fost programaţi. N-am primit nicio explicaţie, sau când am întrebat mi s-a răspuns că sunt restricţii bugetare”.

Explicaţiile Ministerului Educaţiei

Răspunsul oficialilor de la ministerul Educaţiei este că proiectele au fost întârziate pentru că au aşteptat o perioadă mai bună din punct de vedere financiar. „Acum ce să vă spun, noi am lansat competiţia. Problema este de natură tehnică. Pentru 3.000 de proiecte ne trebuie foarte mulţi evaluatori, care de fapt nu există. Trebuie să găsim 9.000 de evaluatori care să nu se afle în conflict de interese”, a spus pentru gândul Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. Pe de altă parte, secretarul de stat susţine că nu sunt suficienţi evaluatori independenţi pentru proiectele de cercetare, astfel încât aceştia să nu se afle în conflict de interese.

„E foarte greu de găsit oameni pentru toate aceste proiecte. Cred că avem  în prezent sub 1.000 de evaluatori. Asta pentru că mulţi dintre evaluatorii din bazele de date de la UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării)  nu erau valizi. UEFISCDI a făcut apel din nou pentru evaluatori şi s-a constatat că nu aveau baza de date actualizată”, susţine Tudor Prisecaru. Acesta arată că există încă un aspect pe care cercetătorii „nu prea îl cunosc”.

„Acesta este faptul că de fapt această competiţie se derulează pentru că anul trecut noi, Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică, am cerut să o amânăm pentru anul acesta. Este vorba despre panelul pentru resurse umane. Am cerut amânarea pentru că anul trecut la rectificarea bugetară nu ni s-au mai dat 10% din fonduri, şi am zis să aşteptăm să fie o situaţie financiară mai bună din punct de vedere financiar. Apoi, mai este o problemă că în multe dintre aceste proiecte, destinate pentru tineri cercetători, sunt şi oameni în vârstă de peste 50-60 de ani, care şi-au dat doctoratele mai târziu şi care sunt consideraţi tineri cercetători”, a mai spus Tudor Prisecaru.

Nu este pentru prima dată când cercetătorii români rămân fără fonduri pentru proiectele de cercetare. În 2013, Guvernul a decis tăierea între 40% şi 55% din fondurile pentru proiectele câştigate în 2012. Atunci  peste 300 de proiecte de cercetare câştigate prin evaluarea unor experţi internaţionali au primit mai puţini bani. Ministerul Educaţiei anunţa atunci finanţarea proiectelor  era nesustenabilă deoarece ratele de succes pentru unele dintre proiecte au fost neobişnuit de mari, de până la 70%, la contractarea lor, în 2011. În 2013, Ministerul Educaţiei a renunţat la evaluarea proiectelor de către experţi străini şi a anunţat că proiectele vor fi evaluate în principal de experţi români. În 2015, Ministerul Educaţiei susţine că  nu are suficienţi experţi români independenţi.

Data articol: 15/04/2015

Sursa: Gandul.info


2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.

Articole Asemanatoare si de Interes pentru Dvs