România a cheltuit, în cursul anului 2014, suma de 2,55 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, domeniu în care lucrau, la finele anului trecut, un număr de aproape 43.000 de salariaţi, reiese din datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cele 2,55 miliarde de lei au reprezentat 0,38% din produsul intern brut /PIB/, din care pentru sectorul public a fost alocat 0,22%, iar pentru sectorul privat 0,16%.

Potrivit INS, în anul 2014, din totalul cheltuit pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în cele patru sectoare de performanţă, 2,228 miliarde de lei au reprezentat cheltuieli curente, respectiv 87,2%, şi 327,3 milioane de lei cheltuieli de capital, respectiv 12,8%. Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 3,4 puncte procentuale în anul 2014, faţă de anul 2013.

De asemenea, în cursul anului trecut, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 44% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o creştere de 3,5 puncte procentuale, comparativ cu cheltuielile din anul 2013, care au avut o pondere de 40,5%. Totodată, cheltuielile cu cercetarea fundamentală au înregistrat o scădere de 4,5 puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2013, respectiv de la 39,8% la 35,3%. În plus, cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au crescut cu doar un punct procentual, de la 19,7% la 20,7%.

În funcţie de sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2014, fondurile publice au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 48,6%, urmate de sursele de la întreprinderi, cu 32,9%.

Conform sursei citate, din fondurile publice, cele mai mari sume au primit unităţile din sectorul guvernamental (66%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (17,3%). Pe de altă parte, sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate, în cea mai mare parte, către unităţile din sectorul mediului de afaceri (52,6%), sectorul de învăţământ superior (26%) şi sectorul guvernamental (20,9%).

La 31 decembrie 2014, lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare 42.963 persoane, din care 19.877 erau femei (46,3% din total). Din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, anul trecut, în funcţie de orele efectiv lucrate, 73,1% au lucrat normă întreagă de timp. Datele INS relevă că 34.517 de salariaţi din domeniul analizat aveau studii superioare (80,3% din total), iar 8.446 un alt nivel de pregătire, exclusiv superioară (19,7%).

Dintre cei cu studii superioare, cei cu studii doctorale şi postdoctorale erau în număr de 16.983 persoane, mai mult cu 1.006 persoane faţă de anul 2013, dintre care femei 7.788, respectiv 45,9%.

Pe categorii de ocupaţii, în anul 2014, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători, respectiv 64,1% din total (27.535 salariaţi), în scădere cu 65 salariaţi, comparativ cu anul 2013. Ponderea categoriei ‘tehnicieni şi asimilaţi’ a fost de 12,4% (5.309 de salariaţi).

Sursa datelor INS o constituie anchetele statistice anuale privind activitatea de cercetare-dezvoltare, prin care se culeg informaţii referitoare la resurse umane şi cheltuieli, în conformitate cu Regulamentele şi Deciziile Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului European, privind producerea şi dezvoltarea statisticilor comunitare din ştiinţă şi tehnologie.

Sursa

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.