Flaviu Turcu a câștigat Oscarul inventicii, cum sunt numite Premiile R&D din SUA care răsplătesc tehnologiile create să îmbunătățească viața oamenilor.

Flaviu Turcu, Oscarul inventicii
foto: adevarul.ro

Invenția românului, un rotor de mărimea unui capac de pix, este un dispozitiv care, în combinație cu alte dispozitive, va putea ajuta la reducerea poluării prin reducerea gazelor cu efect de seră. Pe scurt, aparatul este doar „o rotiță” dintr-un mecanism care, pe viitor, ar putea permite stocarea dioxidului de carbon în subteran.

Flaviu Turcu este cadru didactic la catedra de Fizică Biomoleculară a Facultății de Fizică, din cadrul UBB.

„Cercetarea trebuie să ducă la produse și servicii care îmbunătățesc viața omului”, spune Flaviu Turcu, potrivit adevarul.ro, românul distins cu „Oscarul inventicii”. Este primul cercetător din România care obține această distincție oferită de peste jumătate de secol oamenilor de știință și descoperirilor acestora din întreaga lume.

„Rotorul este un cilindru, de 4 centimetri lungime, are diametrul de 9,5 milimetri. E ceva mic pe care-l ții în mână și pui o sută de bari în el. O presiune enormă pentru aceste dispozitive. E făcut din material ceramic și plastic special. Nu putea fi din metal deoarece este levitat și rotit în interiorul unor câmpuri magnetice extrem de intense (până la 23 de Tesla), trebuia să fie un material compatibil, ușor, dar rezistent, și, foarte important, reutilizabil.

FOTO: adevarul.ro

Îl deschizi, adaugi alt mineral care e în subsol, altă cantitate de apă, mai mult CO2 la o presiune mai mare sau mai mică. Totul este posibil acum. Acest dispozitiv intră într-un magnet foarte mare, este levitat și rotit cu zeci de mii de rotații pe secundă (zeci de kHz)- asta în viteză liniară înseamnă sute de kilometri”, explică românul invenția care i-a adus unul dintre cele mai râvnite premii.

„În domeniul științelor exacte, România este la nivel cu Vestul. Vorbim de nivelul cercetărilor. Nu avem dotările pe care le au aceștia, dar colaborările există”, a spus Flaviu pentru adevarul.ro.

Era genul de copil care își repara unele jucării după ce le strica. Totul e o acumulare, crede el, dar e nevoie de răbdare, multe cunoștințe, de lungi perioade de învățare ca să înțelegi fizica. L-a ajutat și că a avut un dascăl bun la fizică în liceu, la Colegiul Național Mihai Viteazu din Turda. Orele de fizică erau cu atât mai plăcute cu cât se țineau în laborator.

În 2001 termina facultatea, iar în 2007, doctoratul. Un alt pas în dezvoltarea sa l-a avut profesorul Simion Simon care i-a coordonat licența, masteratul și doctoratul și l-a susținut. În 2002, acest profesor a adus aparatură nouă la institut.

„Numai furând meserie poți recupera decalajul tehnologic creat prin lipsa investițiilor, mergând în locurile unde această tehnică este folosită. Ultima investiție în infrastructura de rezonanță magnetică la UBB a fost în prima pare a anilor ’60, când profesorul Ioan Ursu a deschis domeniul în România”, adaugă Flaviu.

Profesorul universitar Flaviu Turcu a adus în laboratoarele Centrului Național de Rezonanță Magnetică din cadrul Universității Babeș-Bolyai un suflu nou. Foștii săi profesori văd reușita tânărului ca pe o încurajare pentru viitorii cercetători din România.

Invenția românului a fost brevetată în 2014. O firmă din statul Colorado a cumpărat licența de la PNNL și a construit aparatul, în funcție de cerere având diverse diametre, și l-a vândut.

„Aceste rotoare se cumpără de către universități, de centre/institute de cercetare, de firme care fac cercetare utilizând spectroscopia RMN cu capabilitate pentru solide”, adaugă Flaviu. A aflat că deja s-au găsit alte aplicații în alte domenii la invenția sa, în chimie, fizică, biologie, microbiologie, biologie marină – în toate domeniile unde se folosește RMN.

Câștigarea acestui Oscar l-a plasat într-un top 100 al celor mai ingenioase tehnologii din SUA și i-a alimentat și mai mult pasiunea pentru cercetare și fizică. Și dorința de a schimba lumea, pe cât se poate.

Invenția premiată a fost realizată de Flaviu și foștii colegi din echipă de la Laboratorului Național Pacific Nordwest (David W. Hoyt, Jesse A. Sears Jr., Kevin Rosso și Jian Zhi Hu) din Richland, unul din laboratoarele de top ale Americii ce-și are originea din Proiectul Manhattan din 1942, al bombei atomice.

sursa